Etichete

,

„Ceea ce nu primim întotdeauna de ajuns este dragoste. Şi ceea ce nu dăm întotdeauna de ajuns este dragoste.” (Henry Miller)

Îmi propusesem să mă arăt sobră în textele mele postate pe blog, să fiu detaşată până la răceală. La urma urmei, era vorba despre statistici, cifre, clasamente… Dar nu îmi stă în fire. Ştiam acest lucru, dar am vrut să (mă) mint. Asta până când am citit un post ce m-a emoţionat până la lacrimi şi mi-a amintit că poţi scrie despre dragoste, despre apropiere, despre căldură fără să devii patetic, fără să sune ca o felicitare pe care o trimiţi o dată pe an de Crăciun rudelor pe care nu te-ai sinchisit să le cauţi în rest…

În fond, de ce să nu scriu despre dragoste când dragostea face parte din vieţile noastre de la început până la sfârşit?

Îmi place la nebunie sentimentul de gol în stomac pe care îl ai atunci când persoana iubită intră pe uşă şi ştiu cât de tragic resimţi momentul când pleacă de lângă tine. Sunt înălţătoare momentele când persoana iubită te priveşte în ochi şi îţi spune că pentru ea TU eşti cea mai importantă fiinţă din lume! A ajuns să însemne enorm să nu fii indiferent cuiva, cu atât mai mult să fii iubit! Se ascunde atât de multă căldură şi linişte în braţele omului drag, te hrăneşti cu atâta putere şi curaj! Curajul de a-i fi aproape până la capătul lumii şi la sfârşitul timpului!

„Ajungem uneori să ne dam seama ce multe lucruri preţioase avem şi cum nu suntem în stare să le apreciem. Ajungem să ne poticnim uneori şi ne trebuie doar un suflet, o mână caldă, un gând bun, ceva care să ne încurajeze. Cineva care să se întrebe sincer dacă ţi-e bine şi să fie acolo, să-ţi fie fizic aproape.” Aşa spune Denisa şi, Doamne, câtă dreptate are! Dragostea este, cred, singurul lucru pe care ar trebui să îl păstrăm cu noi şi pe care să îl preţuim mereu!

Nu am spus nimic nou… dragostea este la fel de la începutul timpului… nu am spus nimic din tot ce ar mai fi de spus.

Fără stastistici… aici nu e loc de ele. Oamenii de ştiinţă au încercat să găsească explicaţia raţională pentru iubire. Ei susţin că atunci când o persoană se îndrăgosteşte creierul comandă secretarea hormonului feniletilamină (C6H5CH(NH2)CH3) care face să crească nivelul adrenalinei, iar pielea generează feromoni la care doar partenerul este sensibil*. Dar nu stă în picioare nicio explicaţie de acest fel. Fiecare dintre noi trăieşte iubirea, fiecare poate să elaboreze propria explicaţie pentru ce simte.

Au existat mii şi mii de declaraţii de dragoste de-a lungul timpului. Marele mogul indian Shah Jahan a pus 20.000 de muncitori să trudească timp de 17 ani la construcţia faimosului Taj Mahal, mausoleul favoritei sale, Muntaz-Mahal, care a murit la naşterea celui de-al paisprezecelea lor copil.

Emoţionante toate… aşa cum tot declaraţii de dragoste pot fi şi o atingere, o privire, un zâmbet, o mână întinsă la nevoie, o cană cu lapte fierbinte adusă atunci când eşti răcit sau numele scris cu cretă pe douăzeci de blocuri din oraş. Cred că cel mai reconfortant lucru legat de iubire este că nu există un timp potrivit pentru ea: poţi să iubeşti mereu, la orice vârstă şi asta fără să dai socoteală nimănui.

*Asul verde, nr. 42, 2007, pagina 25.

Anunțuri