Cum a luat nastere blogul unui „Toma necredinciosul” intr-ale blogosferei

De ce „Statistici la o cafea”?

Octombrie 2007

Studii, clasamente, topuri, procente… totul pare ca se poate „ambala” si masura.

Kurzii suniti reprezinta 20% din populatia Irakului; omul clipeste 25 de minute in timpul unei zile de 12 ore; pe Internet numarului pi i se pot afla 3,2 miliarde de zecimale…

Unele dintre aceste rezultate au o importanta majora in vietile noastre, altele… ei, bine, puteam trai si fara a le afla (In 2005 romanii au cumparat peste 36.000 de tone de mancare pentru animalele lor de companie*).

Despre multe ca acestea ( si multe altele), la o cafea, pe blog…

*Asociatia Romana a Producatorilor de Hrana pentru Animale de Companie.

De ce CaSiRa? E cat se poate de simplu: Casira sunt eu, Cainari Silvia Raluca.

 Aprilie 2009 – Later edit sau „muuuult mai later” 😛 edit: 

Multa vreme am refuzat sa ma uit la Stapanul Inelelor, sa il citesc pe Coelho sau sa ma tund bob, pentru ca nu cred in gesturi facute doar pentru ca asa „e la moda” sau din inertia efectului de turma. Din aceleasi motive nu am vrut sa imi fac blog. Nu ma intelegeti gresit, nu am nimic cu persoanele care au blog si se si ingrijesc de el. Dar asa cum imi plac hainele de culoare galbena… pe altii, nicidecum pe mine, imi placea mai mult sa citesc blogurile celorlalti decat sa am unul al meu.

Cum am ajuns sa imi fac blog in cele din urma? Pai… ca un student constiincios ce mi-am fost (a se sesiza timpul trecut), crearea unui blog a fost tema de seminar. Scurt si la obiect, fara discutii si fara posibilitate de scapare pentru mine daca nu vroiam sa ma trezesc cu restanta.

Partea dificila a fost ca blogul trebuia sa aiba o tema anume. „Nu vreau poezii sau doruri si dureri”, ne-a spus clar profesorul. Dupa cateva zile in care m-am chinuit serios sa gasesc o tema pentru viitorul meu blog… m-am convins ca treaba asta nu e de mine.  Cum am mai spus, insa, am reusit doar sa taraganez lucrurile, nu sa le evit.

Ideea pentru blog mi-a venit citind un articol din…Bolero. (Da, stiu, este frivol de-a dreptul- si eu as fi vrut sa imi fi venit in timp ce citeam Vogue 😉 ). Era un articol despre fobii, cu date si cifre si asa s-a aprins beculetul: tema blogului meu o sa fie: „Statistici”. Asa s-a nascut prima versiune a acestui blog ce s-a numit initial: „Statistici la o cafea”. Pana la sfarsitul semestrului (eram in anul 3 de facultate) si pana mi-am luat nota adunasem 28 de post-uri, stranse toate in „capitolul” Statistici la o cafea.

P.S.: Intre timp, am vazut si „Stapanul inelelor”, am citit si suficient din Coelho cat sa stiu ca nu imi displace in totalitate si, da, m-am tuns si bob, de imi zicea lumea ca am „frizura de prezentatoare de stiri”. Si asta pentru ca niciodata nu trebuie sa spui „niciodata”.

De ce „Coride si fluturi”?

Explicam anterior despre inceputurile mele fortuite (nu fortate) in ale postarilor.

Din octombrie 2007 si pana acum (aprilie 2009) nu numai ca am trecut cursul pentru care am creat blogul, dar am terminat si facultatea. Am abandonat blogul pentru multa vreme. Am uitat de el complet. Zilele trecute insa am primit in mail o notificare cum ca un comentariu trebuie moderat… si asa s-au trezit amintiri.

Nu mi-a placut niciodata sa vorbesc doar ca sa ma aud sau sa scriu doar ca sa ma aflu in treaba. Imi place sa ma exprim atunci cand cred cu adevarat ca ce am de impartasit e… macar ok.

E greu sa fii original sau destept in fiecare zi. Poate ca din punctul asta de vedere nici nu am stofa de jurnalist. Cert e ca nu mai este vorba despre statistici. Fie ele intr-un cadru informal si pe un ton relaxat, asa,  ca la cafea. Va fi vorba de fapte. De intamplari cu personaje reale. Va fi… “a mi manera” pentru o vreme. Cat sunt „Erasmusa de Madrid”. Apoi, mai vedem.

4 gânduri despre „Cum a luat nastere blogul unui „Toma necredinciosul” intr-ale blogosferei”

  1. bine te-am gasit…si thx..;)..Casira..

  2. de ce? de ce nu! 😛

  3. mincos a spus:

    tocmai am intrat pe blogul tau, ca sa ma iau de tine (cam vechi post-urile)… si am vazut ca aveai rubrica „de ce”…

    si zic hai sa iti dau de acum celebrul raspuns cosminic „de ce nu” :)) doar ca, din ce vad, l-am mai dat si pe 17 decembrie :))

    macar stiu ca sunt consecvent in replici… :)) si ca tot veni vorba de consecventa… ma duc cu gandul la un animal numit bou :))

  4. Frumos start! Nici eu nu am crezut in bloguri, iar acum am 3 deja, cu tema diferita! :))

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s